Timpul campionul , clasificarea bunului reusit

Multi se intreaba si eu ma numar printre ei la faptul ca de ce lumea de langa mine reuseste, sau comparativ cu mine sunt mai reusiti, si eu tot nu reusesc sa fiu si eu in aceeasi situatie. Dar in acelasi timp ne scapa din vedere daca persoanele respective sunt fericite, pentru ca gandindu-ne la asta ne simtim mai bine, pentru ca ne-am obisnuit sa ne consolam cu ganduri care nu sunt neaparat adevarate, dar ne mentine starea de satisfactie la un nivel acceptabil. Ce vreau sa spun este ca vreau sa spunem cu toti ca suntem invingatori, ca reusim tot ceea ce ne propunem, si nu ne mai gandim la ceea ce se petrece cu vecinul sau prietenul decat intr-un sens competitiv constructiv, si anume sa te motivezi si mai mult sa reusesti, si nu sa iti doresti sa esueze, pentru ca nu este decat o risipa de energie si timp, timp in care am putea sa gasim solutii asupra ce am putea face sa fie mai bine.
Ca sa ajungi un invingator trebuie sa gandesti ca un invingator, si pentru asta asa cum am mai spus timpul ajuta, si practica imbunatateste.
Acum cateva zile m-am trezit cu un gand ce imi lipseste acum, acum sunt si obosit dupa zile de munca* si anume "Azi o sa fie o zi minunata" am ramas sincer suprins de mine si de gandul pe care l-am avut, am fost chiar putin temator "asa cum am fost obisnuiti de altfel din mosi stramosi sa ne simtim vinovati cand radem de ne apuca durerea de burta, Asta nu e de bine" Mi se pare ca e foarte gresit sa gandim asa, si mai rau este ca o parte dintre noi transmitem "traditiile" astea mai departe copiilor nostri .
In calatoriile mele de-a lungul si latul lumii, la bordul vaselor de croaziera am bucuria de a spune ca am deschis ochii* si am ajuns in pozitia sa fiu mai bun si mai intelegator, si imi doresc sa ajungem cu toti sa fim mai buni si mai intelegatori si sa ne ajutam mai mult. Cand aveam timp liber si ma plictiseam ma gandeam sa scriu o cartre in care sa spun toate lucrurile care se intimplau pe vas si erau destul de multe, gandindu-ma ma faptul ca era un spatiu restrans se intimplau foarte multe, si sunt foarte recunoscator ca am avut norocul sa traiesc si sa experimentez asa de multe, locuri, persoane, obiceiuri, mancaruri, muzica, atat de multe invataturi pe care le-am pastrat si m-au imbogatit, fizic si spiritual.
.......

Suntem buni.... dar ne lipseste increderea !!!

Am ajuns la o concluzie nu prea placuta,noi ca romani avem o lacuna la capitolul incredre in fortele proprii. Am intilnit destul de multi straini care raspandeau o incredere ca pot sa realizeze tot ce isi puneau in minte, o atitudine de "i can do anything i put my mind into".
Sunt genul de persoana care are o mare incredere in fortele proprii chiar supraOptimist si nu pentru ca as avea parinti bazati(nu se aplica in cazul meu) ci pur si simplu pentru ca asa am fost si m-am educat. In destul de multe cazuri m-am bagat cu capul inainte pentru ca am crezut intr-adevar ca ceva pozitiv tot o sa iasa, o invatatura pentru mai bine,"Our greatest glory is not in never falling but in rising every time we fall." ~ Confucius = *Gloria noastra consta nu in a nu esua, ci in a ne ridica dupa fiecare esec*)...
Nu ma intreb daca mai sunt si altii ca mine,intrebarea pe care o fac este :
Cati altii ca mine mai sunt, supraoptimisti, si care folosesc orice oprtunitate de a invata cate ceva , filme, internet si mai ales pur si simplu vorbind cu lumea in jurul tau; prieteni, profesori, mentori, parinti,etc.
Realizez ca atunci cand imi propun ceva, cu cat mai mare este miza cu atat mai multe realizari am, si cred cu tarie ca toti putem sa visam si sa avem incredere in puterile noastre, sa nu ne oprim din a descoperi si cunoaste tot ce ne poate face mai buni si mai impliniti.
Recent am citit diferite articole pe site-uri de joburi, (personal consider o sursa foarte buna pentru a te pregati nu doar pentru interviuri si completarea cv-urilor ci si pentru a iti dezvolta propria imagine pentru a te vinde angajatorului dar si automat o atitudine de stapan pe sine: cum spun englezii Knowledge is Power (*cunosterea este putere*);
Si cum va spuneam referitor la *Cunoastere* ca iti da putere vreau sa fiu mai explicit si sa dau un exemplu concret foarte simplu: Iti place de o tipa si atunci incerci sa afli de la prieteni comuni cat mai multe informatii despre ea, ce-i place? pe unde merge? vrea bani? (nu vreau sa fiu rautacios dar din pacate intrebarea e valabila,(la fel si pt barbati) astfel ca atunci cand vorbesti cu ea stiind deja unele informatii esti mai stapan pe tine, si te simti mai increzator. Poate ca si ea face acelasi lucru fara ca el sa stie,si automat si ea este increzatoare sau neinteresata dar este atat de absorbit de increderea de sine in baza informatiilor obtinute ca nu mai reactioneaza la nici un semnal din partea fetei care l-ar descuraja, ci din contra toate semnalele pozitive transmise ii intaresc convingerea ca si ea e interesata sau cele negative, pe care el le gaseste o interpretare in favoarea lui.
Am citit, auzit si vazut multe personalitati care au ajuns sa stapaneasca acest principiu pe atat de simplu pe atat de greu de controlat(greu in sensul ca trebuie mult exercitiu si dureaza ani pentru a i-l stapani cu desavarsire).Pesoanele astea ma inspira si am convingerea ca si eu cu multa rabdare si mult exercitiu il voi stapani.

Un ultim gand: Poti fi orice iti pui in minte sa fi, ai incredere in tine si vei reusi.

Va urma.....